artizanat costume populare mobilier rustic

Prezentarea teritoriului GAL Mara-Gutâi

Teritoriul GAL Mara – Gutâi este un areal distinct de 882,20 km2 din Maramureşul istoric, așezat în Depresiunea Maramureșului. Cele 14 Unități Administrativ Teritoriale din teritoriul Grupului de Acţiune Locală Mara-Gutâi sunt: Comunele Bîrsana, Bocicoiu Mare, Budeşti, Călineşti, Câmpulung la Tisa, Deseşti, Giuleşti, Ocna Şugatag, Onceşti, Remeţi, Sarasău, Săpânţa, Vadu Izei şi Oraşul Cavnic.

Teritoriul acoperit de parteneriat are continuitate geografică pentru 13 UAT-uri, Bocicoiu Mare fiind singurul UAT separat prin Municipiul Sighetu Marmației, care este un teritoriu neeligibil LEADER, dar motivează și focalizează interesele economice ale întregului teritoriu GAL. Caracteristicile de relief, economice, sociale și culturale prezentate mai jos demonstrează omogenitatea teritoriului, iar direcțiile prioritare de dezvoltare identificate în md participativ, răspund nevoilor identificate pe întreg teritoriul Grupului de Acţiune Locală Mara-Gutâi.

Vecini importanţi din punct de vedere geografic, economic, social:
-La Nord, teritoriul este delimitat de către Râul Tisa, care reprezintă totodată granița naturală între România și Ucraina, precum și de teritoriul administrativ al municipiului Sighetu Marmației, important punct de concentrare economică
-La Vest, teritoriul se învecinează cu județul Satu Mare și cu limitele administrative ale municipiului reşedință de județ Baia Mare, punct de concentrare economică majoră
-La Sud, teritoriul se învecinează cu limitele orașului Baia Sprie și zonele etnografice Țara Lăpușului și Țara Chioarului
-La Est, teritoriul se învecinează cu 2 teritorii GAL: Munții Maramureșului şi Valea Izei-Moisei


Amplasament geografic: Regiunea Carpaţilor Orientali de nord-vest, subregiunea Munţilor Vulcanici, districtul Munţilor Oaș-Gutâi, de-a lungul cursului Râului Mara.
Nota dominantă este dată de prezenţa unor întinse platouri de lave şi aglomerate vulcanice andezitice, cu o altitudine mai coborâtă în nord-vest şi mai ridicată spre sud-est. Comunitățile din cadrul GAL sunt localizate în zona etnografică a Ţării Maramureşului cu tradiţii puternice în creşterea animalelor, păşunat, prelucrarea lemnului și artizanat.

Relief: teritoriul vizat este reprezentativ pentru spaţiul rural din eco-regiunea Carpați, complexul de relief fiind unul de trecere de la dealuri la munţi joşi cuprinzând un sector considerabil din Piemontul Maramureşului. Ponderea acestui tip de relief este unul majoritar, acoperind 87,23% din teritoriul GAL. Altitudinea variază între 214 m în Teceu Mic până la 1444 metri, Munţii Gutâi, vârful cu acelaşi nume, diferenţa fiind de 1230 metri.

Reţeaua hidrografică: bine reprezentată şi cu rol deosebit de important pentru maramureşeni stă la baza individualizării unităţilor de rang inferior numit generic “văi”, după numele arterelor majore: Valea Izei, Valea Marei, Valea Cosăului, Valea Tisei, Valea Cavnicului.
Resursele de apă dulce ale teritoriului GAL Mara-Gutâi sunt reduse față de media europeană și nu au o repartiție spațială și temporală uniformă. Calitatea acestora este afectată în prezent de gestionarea gunoiului de grajd și de infrastructura precară a sistemelor de canalizare și epurare a apei din spațiul rural.
Izvoare cu apă minerală cu proprietăți curative, dar nevalorificate în acest moment, se află în vecinătatea localităților: Budești, Breb, Sapânța și Văleni. Pe teritoriul comunei Ocna Șugatag există mai multe lacuri saline formate din prăbuşirea galeriilor fostelor mine de sare. Cele mai reprezentative sunt: Lacul Gavril cu o adâncime de 30 metri, Tăul Fără Fund de 33 metri adâncime, cel mai adânc lac din zonă. Această resursă este pusă în valoare de centrele de tratament și pensiunile din Ocna Șugatag.

Accesibilitate:
Teritoriul Mara – Gutâi este o zonă relativ izolată, nu are dezvoltate căi de comunicare feroviare sau aeriene. Singura modalitatea de accesare este pe cale rutieră.
Principalele drumuri care accesează și traversează teritoriul:
DN 19 – dinspre Negreşti Oaş, Județul Satu Mare,
DN 18 – dinspre municipiul reşedinţă de judeţ, Baia Mare,
DJ 185 - dinspre Valea Cosăului și de Valea Vişeului,
DJ 186 – dinspre comunele de pe Valea Izei,
DJ 109 F – Baia Sprie- Cavnic- Fereşti
Aeroport internaţional în Baia Mare la o distanţă de 67 km şi Aeroport internaţional în Cluj Napoca la o distanţă de 175 km de Vadu Izei unde este sediul GAL Mara-Gutâi.
Transport feroviar la o distanţă de 7 km din gara din Sighetu Marmaţiei şi la o distanţă de 67 de kilometri din gara Baia-Mare.

Valori patrimoniale
Teritoriul găzduieşte 9 arii protejate, din care 6 sunt monumente ale naturii şi are teritorii incluse în 7 situri Natura 2000 – oportunităţi pentru recreere activă şi educativă:
5 situri Natura 2000-Situri de importanță comunitară (SCI): situl Gutâi-Creasta Cocoșului-ROSCI0089 (comunele Budești, Desești, Ocna Șugatag și oraşul Cavnic), situl Ignis-ROSCI0092 (comunele Câmpulung la Tisa, Desești, Giulești, Ocna Șugatag, Sapânța, Sarasău), situl Pricop-Huta Certeze-ROSCI0358 (comunele Remeți, Săpânța), situl Tisa Superioară-ROSCI0251 (comunele Bârsana, Bocicoiu Mare, Câmpulung la Tisa, Remeți, Săpânța, Sarasău), situl Valea Izei și Dealul Solovan-ROSCI0264 (comunele Budești, Calinești, Oncești, Vadu Izei)
2 situri Natura 2000-Arii de protecție specială avifaunistică (SPA) : situl Munții Gutâi-ROSPA0134 (comunele Budeşti, Câmpulung la Tisa, Deseşti, Giuleşti, Ocna Șugatag, Remeţi, Săpânţa, Sarasău şi oraşul Cavnic), situl Tisa Superioară-ROSPA0143 (comunele Remeţi, Săpânţa, Sarasău)

Patrimoniul cultural conferă identitate teritoriului și reprezintă o sursă importantă de dezvoltare atât la nivel regional cât și la nivel local, care poate contribui în mod specific la creșterea gradului de atractivitate a satului pentru populația tânără. Arhitectura tradițională din lemn se regăsește în porțile sculptate maramureșene regăsite în toate comunele, 16 biserici din lemn - monumente istorice, din care 3 sunt incluse in patrimoniul UNESCO, case din lemn și unelte de tehnică taranească acționate de apă – mori, vâltori, pive. In teritoriu se desfășoară 22 de evenimente culturale organizate anual care promovează tradițiile locale de meșteșugari confecţionează pălării, covoare, icoane, scuplturi în lemn, țesături din lână, împletituri din nuiele și alte obiecte casnice și artizanale. Marketingul acestora este însă aproape inexistent. Lipsa organizării desfacerii descurajează activitatea meșteșugarilor, atât de importantă pentru menținerea identității culturale.
Mijloacele și infrastructura care susțin perpetuarea culturii în teritoriu sunt: 23 cămine culturale, 17 biblioteci, 19 monumente istorice, 9 case memoriale și 75 biserici și mănăstiri. În ultimii ani se constată o continuă degradare a mediului cultural pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public, cât și din partea finanțatorilor privaţi.

Economia rurală este predominant tradiţională, 58% din teritoriul GAL reprezintă terenuri agricole, agricultura de subzistenţă este orientată spre consumul propriu, în care doar surplusul este oferit pe piață.

          

Acest site nu reprezinta pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga responsabilitate referitoare la corectitudinea si coerenta informatiilor apartine persoanelor care au initiat pagina web. Toate informatiile, privind Programul National de Dezvoltare Rurala, furnizate in aceasta pagina sunt distribuite GRATUIT si nu sunt destinate comercializarii.

Copyright 2012 © Asociaţia « Grupul de Acţiune Locală Mara – Gutâi »

free counter